English

Das Deutschland der guten Leistung! – oder Eindrücke einer Studienreise*****Germania lucrului bine făcut! – sau impresiile unei vizite de studiu

IMG_5473

Cham, eine kleine Stadt mit nur siebzehn tausend Einwohnern im gleichnamigen Bezirk aus der Oberpfalz im Land Bayern. Eine Stadt mit einer jahrtausendelangen Geschichte, Zeugin der Entwicklung der Zivilisation des deutschen Volkes, gezogen in den den Wohlstand durch einen beinah perfekten Wirtschaftstriebwerk, dessen Rattern wie ein frenetischer Walzer ertönt: Eins, zwei, drei, eins, zwei , drei…

Vergleiche und Eindrücke scheinen zwecklos, dennoch… Unterstützt und betreut durch DVV International Moldova, wir, einige tollkühne Moldauer kamen hierher mit genau diesem Ziel: Zu verstehen – soweit innerhalb einer Woche möglich zu verstehen ist – wie eine Wirtschaft auf die deutsche Art funktionieren kann? Wenn es jedoch dabei nur um die Wirtschaft ginge… Alles scheint Teil einer gigantischer Maschine zu sein, die einwandfrei funktioniert. Einiges wussten wir schon bevor wir in Cham ankamen, ahnend dass alles mit der Bildung anfängt, und daher ohne uns in Untersuchungen zu verlieren, widmeten wir uns diesem gesellschaftlichen Aspekt, der uns in dem Maße bildet, in dem wir dessen Bedeutung verstehen. Die Deutschen haben diese Bedeutung erkannt und zögerten nicht, darin zu investieren.

Erster Halt war die Volkshochschule in Cham, eine Art Bildungszentrum für Erwachsene. Herrn Winfried Ellwanger, dem Geschäftsführer dieser Institution und gleichzeitig unser gastfreundlicher Gastgeber, ist es von Anfang an gelungen, in uns die Neugier durch das Konzept der dualen Bildung zu wecken, ein Konzept das sowohl für die 220 Volkshochschulen in Bayern wie auch für die zahlreichen Berufshochschulen in diesem Land typisch ist. Deutsch, aber auch diverse Handwerke, Physiotherapie oder Alterspflege, sind nur einige Beispielfächer, die ein Deutscher oder ein Migrant hier lernen kann. Unsere neugierige Frage: Wer akkreditiert Sie? Oder wer erlaubt Ihnen diese Dienstleistung anzubieten?“ Die Antwort: „Niemand.“ In Bayern und in Deutschland allgemein ist der Saat in erster Linie nicht daran interessiert jemand zu akkreditieren oder zu kontrollieren, sondern vielmehr daran Mechanismen zu entwickeln, die die Bildungsträger unterstützen. Und die, die ein Handwerk oder etwas Anderes lernen wollen, haben die Wahl sich anhand von Kriterien wie Qualität und Preis für einen bestimmten Dienstleister zu entscheiden. Das Budget dieser Institution beträgt 4 Millionen Euro. Noch Fragen?

Wir sind auch im Rathaus dieser Stadt gewesen – ein wunderschönes Gebäude, das aus zwei Bauabschnitten besteht, einem alten, von dem aus tüchtige Adlige Cham hunderte von Jahren verwaltet haben, und einem neuen, modernen Bau, der sich dem alten ohne zeitgeschichtliche Risse anfügt, zumal er den Zugang zu der benachbarten Kirche beibehalten hat. Frau Christa Strohmeier-Heller, die zweite Bürgermeisterin von Cham, hieß uns willkommen und erzählte uns viele interessante und wichtige Tatsachen aus der Geschichte und Entwicklung dieser Gemeinde. Zeuge unseres Besuches wurde auch der „kleine Zinnsoldat“, wie wir ihn genannt haben – in Wirklichkeit eine Statue des Grafen Nikolaus von Luckner, 1722 in Cham geboren und 1791 zum Marschall von Frankreich ernannt. Er war der Urgroßvater des berühmten deutschen Seeoffiziers und Schriftstellers Felix Graf von Luckner. Also gibt es erst einmal ein Gruppenfoto mit dem „Zinnsoldat“ …

Bayern, eins der wirtschaftlich stärksten und reichsten Bundesländer Deutschlands, mit einer Fläche von 70.500 Quadratkilometern (doppelt so groß wie Moldawien) und einer Einwohnerzahl von 12,6 Millionen Einwohnern, verzeichnete im Jahr 2014 ein (nominales) BIP von 522 Milliarden Euro. Ein kleiner Vergleich ist unwiderstehlich: Das Bruttoinlandsprodukt der Republik Moldau belief sich 2014 auf etwa 111 Milliarden Lei, was dem Gleichwert von 5 Milliarden Euro entspricht… Bayern verfügt also über einen Haushalt der 100 mal höher ist als der von Moldawien. Die Bayern können sich mit etablierten Marken wie BMW, Siemens, Audi, Zollner und vielen anderen rühmen. Wir freuten uns viel über die Wirtschaft, aber auch über Strukturen der Verwaltung und Politik zu lernen, und dies sogar von einem Mitglied des Bayerischer Landtags – Herr Dr. Gerard Hopp. Das Treffen war herzlich, gar freundlich, so dass es uns gelang dem Abgeordneten einen Gedanken über Moldawiens Dasein und Überlebenskampf zu übermitteln.

Es wurde viel über das Schicksal der Migranten diskutiert. In Cham sind über etwa 1000 Syrer angekommen. Ihnen kann geholfen werden, Arbeitsplätze gibt es genug. Mit einer Arbeistlosenquote von 2,3% kann die Region viele Arbeitskräfte gebrauchen. In Cham, einem Landkreis mit etwa 126 000 Einwohnern, haben 40 000 Menschen eine Arbeit. Und die so genannten Arbeitslosen bleiben unbeschäftigt nicht weil es keine Arbeitsplätze gäbe, sondern vielmehr weil es sich dabei um problematische Fälle handelt. Auch die Migranten stoßen beim Lernen der deutschen Sprache und Kultur auf Schwierigkeiten, für das Integrationsprozess werden jedoch hohe Mitteln und Personalressourcen bereitgestellt.

Viele Unternehmen stellen hochqualifizierte Fachkräfte aus dem Ausland an. Der Landkreis Cham grenzt an die Republik Tschechien. Eigentlich können alle Europäer ohne Einschränkung hier arbeiten. So auch im Fall des Unternehmens „Zollner“, bei der Tschechen, Spanier, Griechen, Rumänen, aber auch Migranten aus Afghanistan, Irak und Syrien arbeiten. Um Lohn- und Verwaltungskosten zu sparen, wurden auch viele Niederlassungen in anderen Ländern gegründet. „Zollner“, ein bekanntes Unternehmen das Werkzeug-. Elektro- und Elektronikgeräte aber auch Vieles mehr herstellt, hat Niederlassungen in Ungarn, Rumänien, China und weiteren Ländern eröffnet, um somit eine höhere Ressourceneffizienz aber auch höhere Erträge zu erlangen. Uns hat jedoch viel mehr das duale Bildungssystem dieses Unternehmens interessiert. Das Unternehmen beschäftigt junge, höchst begabte Lehrer, verfügt über modernste Ausbildungsausrüstung und bildet hochqualifizierte Fachkräfte in den Bereichen Elektronik, Mechatronik und Mechanik aus. Das Finanzierungssystem dieses Bildugsmodells ist schwierig zu verstehen, zumal die Deutschen meiner Beobachtung nach, sehr diskret sind, wenn es um die Offenlegung von finanziellen Daten handelt; Dennoch bekamen wir mit, dass das Bildungswerk des Unternehmens für jede ausgebildete Fachkraft etwa 60 000 Euro erhält. Die einzigen Ausrufeworte darauf: O-HO-HO! Gruppenfoto, Gerätebewunderung und weiter geht’s…

An einem anderen Tag waren wir in der „Handwerkskammer“ – eine interessante Institution in der wir viele Maschinen zur Holz- und Metallverarbeitung, Installations-, Sweiß- und viele andere Vorrichtungen sahen. Hier haben die Schüler die Möglichkeit, diverse Handwerke in einem positiven Bildungsklima zu erlernen und diese unter sicheren Bedingungen anzuwenden. Den Namen jedes Handwerks, den man hier lernen kann, habe ich mir nicht gemerkt, bei den meisten handelt es sich jedoch um Handwerke im industriellen Bereich, wie uns der Geschäftsführer erklärte.

Erwachsenenbildung ist ein unerlässliches Teil der Entwicklung der Zivilgesellschaft und in Deutschland wird das nicht nur aus der Perspektive der fachlichen Bildung betrachtet. Bibliotheken, Museen, Kinos und andere kulturelle Institutionen arbeiten im Rahmen von diversen Projekten zusammen, die zur multidisziplinären Entwicklung der Zivilgesellschaft beitragen. So begaben wir uns am nächsten Tag etwa 150 km nördlich von Cham, in eine Stadt voller Geschichte und Tradition – nach Nürnberg. Hier fanden wir eine neue Bibliothek, mit ungefähr einer Million Titeln von Büchern aber auch von modernen und innovativen Medien für Leser aller Altersgruppen. Gelegen auf dem ehemaligen Gelände des katholischen Katharinenklosters, der Ort trägt Spuren des zweiten Weltkrieges, aber auch der Pietät der Nonnen, die einst durch den Kreuzgang gingen, der erhalten und Bibliotheksbesuchern zugänglich ist. Hier hatten wir auch die Gelegenheit eine Ausstellung alter Drucke mit Farbillustrationen, die Anfang des 16. Jahrhunderts gedruckt wurden, zu besichtigen.

Und es wäre sicherlich schade, im Dezember nach Nürnberg zu kommen, und den größten Weihnachtsmarkt nicht zu sehen. Holzhäuschen, Tannenbaum- und Zimtduft, Lichter in allen Farben, Glöckchengebimmel, wie auch von Kindern gesungene Weihnachtslieder sind nur einige Umstände, die einen wie in Lappland vorkommen lassen. Marktstände voller Süßigkeiten und handgearbeitetes Spielzeugs laden zum Ausgeben der letzten Eurolein aus der Tasche… Und schon fängt die moldawische Mathematik an: Ein Euro ist gleich fast zweiundzwanzig Lei… ein bischen teuer… suchen wir weiter, Auswahl gibt es ja genug, das ist doch der größte Weihnachtsmarkt. In der Nähe befinden sich zwei Kirchen, eine katholische und eine evangelische. Wir schauten herein und bevor wir gingen, machten wir noch ein paar Fotos vor einer Kutsche gezogen von zwei schönen Pferden, beäugten das gigantische Riesenrad und… auf nach Cham, denn es war schon Abend.

Am nächsten Tag, Herr Michael Neuberger, Vertreter des Vereins Katholische Erwachsenenbildung im Landkreis Cham, erzählte uns über die Aktivitäten, die gesellschaftlichen, kulturellen und natürlich auch katechetischen Projekte, die in der Gemeinde stattfinden. Diese werden durch gemeinnützige kirchliche Einrichtungen oder durch Diakonien (pfarramtliche soziale Einrichtungen) organisiert. Auf Landesebene sind Diakonien in mehreren Zentren organisiert. Das Zentrum Cham untersteht dem Bisthim Regensburg, das insgesamt 11 Zentren zählt. Ich war begeistert, dass der Staat die sozialen Projekten der Kirche fördert und finanziell unterstützt. Aus der Sicht vieler Moldawier ist die Kirche nur für den Wahlkampf und PR-Maßnahmen gut, ansonsten heißt es: „Die Kirche ist vom Staat getrennt.“

Freitag war der letzte Tag unserer Studienreise. Wir waren in einer kleinen Stadt mit dem Namen Waldmünchen. Mit nur 7000 Einwohnern, verfügt diese Stadt über ein Buget von 16 Milionen Euro. Aber das brachte uns nicht hierher, sondern die Tatsache, dass die Unternehmer aus Waldmünchen als Pionieren in Deutschland gelungen ist, erneuerbare Energien – Strom und Wärme – mithilfe Solarzellen, Biogas und anderen erneuerbaren Rohstoffen zu erzeugen. Der charismatische Bürgermeister dieser Stadt, Herr Markus Ackermann, führte uns zu einem Kraftwerk, das Strom und Wärme für 1200 Häuser erzeugt. Dieses Kraftwerk wird mit Holzrückständen betrieben und verursacht keinerlei Umweltbelastung. Es gibt einige Kraftwerke dieser Art, erklärte uns der Bürgermeister und erwähnte, dass die Stadt komplett autark mit Strom und Wärme aus lokaler Erzeugung versorgt und der Energieüberschuss in Höhe von 20% außerhalb verkauft wird.

Und schließlich nahmen wir an der Weihnachtsfeier der Volkshochschule Cham teil. Wir freuten uns alle und genossen aus diesem Anlass ein wohlverdientes Bayrisches Bier. Letztendlich ist auch eine Studienreise eine Arbeit! Wir bedanken und herzlich bei Adela Guțu-Scutaru și Ludmila Vasilov, den Vetreterinen der DVV International Moldova und beim Herrn Winfried Ellwanger, den Geschäftsführer der Volkshochschule Cham, für die Inspiration eine Studienreise in ein Fest umzuwandeln, das 7 Tage dauerte.

Zu Hause angekommen, wünsche ich allen Frohe Weihnachten mit Euren Lieben und

alles Gute aus Orhei, Moldawien!

Beiratsvorsitzender Sergiu Aga

 

 

Cham – un orășel cu doar 17 mii de locuitori, situat în districtul cu același nume, din regiunea administrativă Palatinatul Superior a landului Bavaria. Urbe cu o istorie de peste un mileniu, martoră a dezvoltării civilizației poporului german, împins spre bunăstare de un motor economic aproape perfect, turațiile căruia pot fi deslușite în ritmul unui vals frenetic: ein, zwei, drei, ein, zwei, drei…

Comparațiile și impresiile ar părea inutile, dar totuși… susținuți și ghidați de DVV International Moldova, noi, câțiva temerari moldoveni, am ajuns aici anume cu acest scop: să înțelegem, pe cât este cu putință de înțeles într-o săptămână, cum poate o economie să funcționeze „nemțește”? și de-ar fi fost doar economia… Toate parcă sunt incluse într-o mașinărie gigantică ce merge impecabil. Știam totuși câte ceva înainte de a ajunge în Cham, intuiam că toate pornesc de la educație și de aceea, ca să nu ne pierdem în cercetări, ne-am ațintit simțămintele spre această ramură a societății, ce ne dezvoltă în măsura în care înțelegem importanța ei. Nemții i-au înțeles rostul și de aceea nu au tăgăduit să investească în ea cât mai mult.

Primul popas – Academia Populară din Cham, un fel de centru pentru educație a adulților. Domnul Winfried Ellwanger , directorul acestei instituții, dar și gazdă ospitalieră pentru noi, a reușit să ne sădească în gândurile noastre multă curiozitate încă dintru început, printr-un conținut numit „învățământ dual” – specific atât universităților populare din Bavaria (220 la număr) cât și numeroaselor școli profesionale din acest land. Limba Germană și multe altele, meșteșugării, fizioterapie, nursing geriatric sunt doar câteva discipline pe care fiecare neamț sau emigrant poate să le studieze în această așa-zisă universitate. Întrebarea noastră iscoditoare: „cine vă acreditează, sau cine vă dă voie să faceți acest lucru?” Răspuns: „nimeni”. În Bavaria, sau în general în toată Germania, statul nu este interesat să acrediteze pe cineva sau să verifice, ci doar să creeze mecanisme de înlesnire și de sprijin pentru cei care doresc să presteze servicii de educație populației. Iar cei care vor să învețe o meserie sau orice altceva, sunt liber să aleagă pe cei care îi convin în funcție de calitate și preț sau oricare alt criteriu îi convine. Bugetul cu care operează această instituție este de peste patru milioane de euro. Întrebări?

Am ajuns și la primăria acestui oraș – o minunată clădire alcătuită din două părți unite: una veche, din care sute de ani cei mai vrednici nobili au condus Chamul și alta nouă, modernă, ce o completează fin pe cealaltă, fără a crea o ruptură între vremuri, mai cu seamă pentru că păstrează o intrare spre biserica amplasată în vecinătate. Doamna Viceprimar Christa Strohmeier-Heller ne-a urat un călduros bun-venit, povestindu-ne foarte multe lucruri importante din istoria și dezvoltarea acestei comunități. Martor al prezenței noastre în aceste locuri ne-a fost și „soldățelul de plumb” – după cum l-am numit noi, în realitate o statuie a Contelui Nikolaus von Luckner, născut în Cham în 1722 și ajuns mareșal al Franței în 1791. Tot el a fost și străbunic al cunoscutului ofițer și scriitor Felix von Luckner. Așadar, o poză de grup cu „soldățelul”…

Bavaria, cel mai prosper land al Germaniei, cu o suprafață de 70.500 km² (mai mare decât Moldova de două ori), și cu o populație de 12,6 milioane de locuitori, a dispus în anul 2014 de un PIB de 522 miliarde de euro (nominal). N-am rezistat și am făcut o mică comparație: Produsul Intern Brut al Republicii Moldova, în 2014, a constituit aproximativ 111 miliarde lei, echivalentul a 5 miliarde de euro… Deci, landul Bavariei, dispune de un buget de 100 de ori mai mare decât al Republicii Moldova. Bavarezii se pot lăuda cu mărci consacrate precum BMW, Siemens, Audi, Zollner și multe altele. Am fost bucuroși să cunoaștem mai multe despre economie, dar și despre structurile administrative și politice chiar de la un parlamentar bavarez – Domnul Dr. Gerard Hopp. Întâlnirea a fost una cordială, prietenească chiar, astfel încât am reușit să-i transmitem deputatului un gând despre existența și lupta Moldovei pentru supraviețuire.

S-a discutat foarte mult despre destinul imigranților. În Cham au ajuns peste 1000 de sirieni. Au cu ce să-i ajute și dispun de locuri de muncă suficiente. Cu o rată a șomajului de 2,3%, regiunea ar avea nevoie de mulți lucrători. În Cham, oraș cu 17 000 de locuitori muncesc peste 40 000 de oameni. Iar așa-zișii șomeri rămân neangajați nu pentru că nu ar avea un loc de muncă, ci pentru că sunt problematici. Emigranții întâmpină și ei probleme la învățarea limbii și culturii germane, însă pentru ei se alocă sume uriașe de bani și sunt angajate în procesul lor educativ aproape câte o persoană pentru fiecare emigrant.

Pentru a dispune de personal calificat, multe companii angajează persoane din alte țări. Regiunea Chamului se învecinează cu Republica Cehă. Practic nu există nicio barieră: toți europenii pot lucra fără probleme aici. Este și cazul companiei „Zollner” în care activează cehi, spanioli, greci, români, chiar și unii emigranți din Afganistan, Irak și Siria. Managerii companiei au deschis foarte multe fabrici și în alte țări, pentru a reduce costurile salariale și cele de administrare. „Zollner”, companie cu renume, ce produce mașini de confecție, produse electronice, electrice și multe altele, a deschis fabrici în Ungaria, România, China și alte țări, eficientizând astfel resursele, dar totodată crescându-și considerabil veniturile. Pe noi însă ne-a interesat mai mult implementarea modelului dual de învățare a profesiilor din această fabrică. Compania dispune de profesori tineri de excepție  dar și de echipamente educaționale de ultimă generație ce formează specialiști de înaltă clasă în domeniile: electronică, mecatronică și mecanică. Sistemul de finanțare a acestui program este cu anevoie de înțeles, mai ales și pentru faptul că nemții, după observațiile mele, sunt destul de discreți în dezvăluirea datelor financiare, totuși am desprins ideea că pentru fiecare specialist format, direcția educațională a companiei primește 60 000 de euro. Singurele interjecții auzite: O-HO-HO! Poze de grup, admirații de mașini, mai departe…

În altă zi am vizitat „Camera de Meșteșuguri” – o instituție interesantă în care am găsit o mulțime de mașinării de prelucrare a lemnului, a metalului, de sudat și de instalații cu gaz.., multe… Aici elevii pot învăța diferite meserii practicându-le în condiții sigure, într-un climat educativ pozitiv. N-am reținut numele fiecărei profesii ce se poate dobândi, însă directorul ne-a menționat că majoritatea meseriilor sunt în general industriale.

Educația adulților este un element indispensabil dezvoltării societății, iar aceasta e privită în Germania nu doar din perspectiva profesionalizării. Bibliotecile, muzeele, cinematografele și alte instituții de cultură sunt angrenate într-o serie de proiecte menite să dezvolte societatea multidisciplinar. Așadar, în următoarea zi ne-am îndepărtat de Cham cu vreo 150 km spre nord, într-un oraș plin de istorie și tradiție – Nuremberg. Aici găsim o bibliotecă nouă, cu aproximativ un milion de titluri de cărți dar și mijloace moderne și inventive de abordare a cititorilor săi de orice vârstă. Situată pe locul unei vechi mănăstiri catolice închinate Sfintei Ecaterina, locul mai păstrează amprentele celui de-al doilea război mondial, dar și al pioșeniei călugărilor ce se plimbau odinioară prin curtea vechiului edificiu, rămas intact și vizibil tuturor vizitatorilor bibliotecii. Tot aici am avut prilejul să vizităm un muzeu cu cărți vechi ilustrate color și tipărite începând cu secolul XVI.

Să treci prin Nuremberg, în decembrie și să nu vizitezi cea mai mare piață de Crăciun ar fi păcat. Căsuțe din lemn, miros de brad și scorțișoară, luminițe de tot felul, clinchete de clopoței, precum și melodii de Crăciun cântate de copii sunt doar câteva împrejurări ce te conduce parcă într-un tărâm al Laponiei. Tarabele pline de dulciuri care mai de care și jucării făcute de mână te îmbie parcă să scoți ultimii eurași de prin buzunare… Și începe matematica moldovenească: 1 euro este egal cu aproape 22 de lei, o fi prea scump … căutăm mai de parte, ai de unde alege, că doar e cel mai vestit iarmaroc de Crăciun. În apropiere se află două catedrale impunătoare: una catolică și alta protestantă. Am intrat și pe aici, iar la plecare făcurăm câte o fotografie în fața unei trăsuri cu doi cai frumoși, căscarăm ochii în fața unui gigantic carusel pentru copii și… spre Cham, că era seara.

În următoarea zi domnul Michael Neuberger, reprezentantul unei asociații pentru educația adulților, de pe lângă Biserica Romano-Catolică din Cham, ne-a vorbit despre activitățile și proiectele sociale, culturale și bineînțeles catehetice desfășurate de biserică în comunitate. Acestea sunt organizate prin intermediul subdiviziunilor eclesiastice (bisericești) sau ale „Diakoniilor” (instituții socio-pastorale). La nivel de land diakoniile se împart și ele în mai mute centre. Centrul din Cham este subordanat diakoniei din Regensburg, ce are în total 11 centre. Am rămas încântat de poziția statului ce promovează și sprijină financiar biserica pentru activitățile sociale. În viziunea multora de la noi, biserica este bună doar în perioada campaniei electorale sau a acțiunilor de PR, în rest : „Biserica e separată de stat!”.

Vineri, ultima zi de studiu. Am ajuns într-un orășel numit Waldmünchen (München de Pădure). Având doar 7000 de locuitori, această localitate dispune de un buget anual de 16 milioane de euro. Însă nu acest lucru ne-a adus aici, ci faptul că antreprenorii din Waldmünchen au reușit performanța să producă energie electrică și termică regenerabile pe baza de biogaz, panouri solare, sau alte materii regenerabile printre primii din țară. Carismaticul primar al acestei localități, domnul Markus Ackermann, ne-a condus să vizităm o centrală ce produce electricitate și căldură pentru 1200 de case. Această centrală nu poluează deloc atmosfera și funcționează cu reziduuri de la prelucrarea lemnului. Sunt câteva centrale de acest tip, ne-a explicat edilul, menționând că orașul consumă energie și căldură, în totalitate din producția locală iar surplusul, ce constituie 20%, este vândut înafară.

La final, am participat cu toții la o festivitate organizată de Academia Populară, cu prilejul încheierii anului, dar și a sărbătorilor ce vin. Ne-am bucurat cu toții, de acest prilej savurând, în sfârșit, câte o binemeritată bere bavareză. Până la urmă și studiul e o muncă! Mulțumim  cu drag doamnei Adela Guțu-Scutaru și Ludmila Vasilov, reprezentante a Organizației DVV International Moldova și domnului Winfried Ellwanger, conducătorului Academiei Populare din Cham, pentru inspirația de a transforma o vizită de studiu într-o  sărbătoare ce a durat 7 zile.

Ajuns acasă, urez tuturor un Crăciun fericit alături de cei dragi și

ALLES GUTE aus Orhei, Moldova!

Pr. Consilier Sergiu Aga

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *